O vizită într-una dintre cele mai tehnologizate ferme urbane din Olanda, unde agricultura, robotica și inteligența artificială se întâlnesc pentru a produce hrană proaspătă, în spații controlate.
Ioana Petrache | 22 octombrie 2026 | Amsterdam, Olanda
Se poate face agricultură fără lumina soarelui, fără sol agricol, fără pesticide și aproape fără intervenție umană? Cum se poate ca fiecare plantă să primească exact cantitatea de apă, lumină și nutrienți de care are nevoie, în fiecare etapă a dezvoltării sale? Ar mai avea gust şi ar mai fi nutritive plantele cultivate de roboţi?
Am avut ocazia să descopăr răspunsurile în timpul unei vizite la Growy, o fermă verticală din Amsterdam, unde salatele, plantele aromatice și microplantele sunt cultivate în interiorul unei clădiri industriale, pe rafturi suprapuse, într-un sistem aproape complet automatizat. Dincolo de tehnologia impresionantă, povestea Growy este și una despre inițiativă antreprenorială și adaptarea agriculturii la provocările orașelor contemporane. 
De la o fermă de familie la agricultura viitorului
Povestea Growy începe în 2019, când un fermier olandez și fiica sa, Laura van de Kreeke, au început să exploreze posibilitățile agriculturii verticale. Familia avea experiență în agricultura tradițională, însă avantajele cultivării în spații interioare erau o nouă pasiune. Inițial au încercat să cumpere o fermă verticală existentă, dar tehnologia era foarte costisitoare. Soluția a venit prin asocierea cu o fermă urbană din Amsterdam, pe care au reușit ulterior să o preia și să o dezvolte.
Laura, pe a cărei carte de vizită scrie simplu „Farmer”, se ocupă de management, marketing, vânzări și promovare, inclusiv prin evenimente culinare.
O fermă în care plantele sunt îngrijite de roboți
La Growy, agricultura seamănă mai degrabă cu un proces industrial de înaltă precizie. Ferma din Amsterdam are doar 7500 m², dar cultivarea se face pe verticală, pe cinci niveluri, în 48 de celule cu climate diferite, cu 240 de roboți care au 5.000 de senzori cu care analizează starea plantelor şi necesităţile lor, inclusiv cu camere video pe baza cărora decid operaţiunile. 
Întregul sistem este coordonat printr-o platformă software proprie, dezvoltată de echipa Growy cu sprijinul unor specialiști în inginerie și IT. Intervenția umană este concentrată în pregătirea producției, ambalarea anumitor sortimente, logistică, controlul calității și întreținerea instalațiilor. În companie lucrează aproximativ 20 de persoane, ceea e ce surprinzător de puţin.
De la sămânță la ambalaj, într-un circuit automatizat
Procesul începe cu pregătirea tăvilor de cultivare, umplute cu un substrat special și transportate automat către liniile de însămânțare. Growy își produce propriul substrat din materii prime vegetale, de obicei trestie de zahăr, dar şi alte surse de amidon, procesate într-un material expandat adaptat tăvilor. Apa și nutrienții sunt administrați controlat prin fertirigare. Laura ne-a explicat că materialul vegetal rămas după recoltare este recuperat pentru circuitul de producție a substratului. Pe cele două linii de însămânțare se însămânţează zilnic 65 de varietăţi de legume de frunze, dar aici munca umană e importantă.
Tăvile intră mai întâi în celulele de germinare, apoi în camerele de creștere. Senzorii și camerele video urmăresc dezvoltarea plantelor, iar software-ul ajustează condițiile de cultură. La maturitate, frunzele sunt recoltate mecanizat și transportate pe benzi. Unele produse sunt ambalate automat în pungi, iar microplantele mai rare sunt ambalate manual, în caserole mici, cu atenție la aspect și calitate.
Fără pesticide, dar cu un control sanitar riguros
Growy declară că nu aplică pesticide – nici nu ar avea motiv, în acest mediu. Camerele de cultivare sunt izolate, iar accesul oamenilor este restricționat. Riscurile fitosanitare nu dispar însă complet, de aceea apa este verificată și filtrată, iar ventilația și controlul umidității contribuie la prevenirea bolilor. Produsele nu sunt însă comercializate ca ecologice certificate: cadrul european al agriculturii ecologice leagă, în general, producția vegetală de cultivarea în sol.
Pentru păstrarea prospețimii, Growy folosește ambalare în atmosferă modificată cu adaos dioxid de carbon, care poate prelungi păstrarea la frigider până la aproximativ două săptămâni, în funcție de produs. Aşa că acel “gaz” folosit la ambalare nu este nociv în consum.
Stesul dă gust plantelor
Poate cea mai surprinzătoare informație a vizitei a fost legată de influența luminii și a stimulilor mecanici asupra gustului. Plantele sunt iluminate cu LED-uri, predominant roșii, combinate cu lumină albastră (circa 9:1), până când plantele se apropie de etapa de recoltare. 
Laura ne-a explicat că, în ultimele trei zile înainte de recoltare, Growy modifică deliberat condițiile: crește proporția luminii albastre și expune plantele unor curenți de aer care simulează vântul. Aceste forme de stres abiotic controlat influențează răspunsurile metabolice și compușii responsabili de aromă, pigmentare și apărare, aşa cum s-ar întâmpla într-o grădină. Laura explorează și efectele vibrațiilor, inclusiv ale muzicii, într-un proiect experimental, asupra gustului şi altor calităţi ale producţiei.
Salate, plante aromatice și microplante pentru gastronomie
Growy produce în principal legume pentru consumul frunzelor, cu cicluri scurte: salatele sunt recoltate după aproximativ 18 zile, iar microplantele după 10–14 zile, în funcție de specie. Produsele sunt destinate supermarketurilor din Olanda și Belgia, dar și restaurantelor.
Printre sortimente se numără muștarul wasabi, asociat unor varietăți de Brassica juncea, apreciate pentru gustul picant, și shiso (Perilla frutescens var. crispa), o plantă aromatică asiatică cu frunze verzi sau purpurii și aromă complexă. Growy promovează produsele și prin rețete culinare, evenimente de degustare şi creaţie culinară, pentru că Laura, fermiera, este în primul rând un excelent promotor al companiei.
Este agricultura verticală cu adevărat sustenabilă?
Cultivarea pe mai multe niveluri permite folosirea eficientă a spațiului. Recircularea apei și dozarea precisă a nutrienților pot reduce consumul, iar mediul controlat permite producția continuă. Totuși, principala resursă consumată este electricitatea, necesară iluminatului, climatizării, ventilației și automatizării. Semințele sunt, de asemenea, un consumabil costisitor, achiziționat de la furnizori din Europa, America și Asia.
Evaluarea ar putea să includă consumul energetic și sursa electricității, materialele, transportul și ciclul de viață al infrastructurii. Agricultura verticală nu înlocuiește agricultura tradițională, dar iată că o poate completa cu succes pentru legume cu frunze și plante aromatice, chiar în apropierea consumatorilor, conform scopului european “from farm to fork”.
O investiție în viitorul agriculturii urbane
Laura ne-a prezentat planuri de extindere prin patru noi ferme, dintre care una în Canada. Modelul propus presupune amplasamente de aproximativ 2,5 hectare și investiții estimate la 45 de milioane de euro pentru fiecare unitate, prin credite și posibile parteneriate, inclusiv cu sectorul public. Aceste cifre arată că agricultura verticală de mare capacitate este intensivă în capital și dependentă de eficiența operațională.
Ar putea exista o asemenea fermă și în București?
Vizita mi-a adus în minte fosta uzină electrică Filaret, în apropierea Parcului Carol. Amplasamentul, de aproximativ 2,5 hectare, se află relativ central, cu volume interioare generoase și accese logistice. O reconversie ar necesita însă studii privind structura, patrimoniul, urbanismul, energia, climatizarea, costurile și viabilitatea economică.
Întrebarea merită pusă: ar putea patrimoniul industrial al Bucureștiului să găzduiască infrastructuri inovatoare pentru producția alimentară urbană?
Ce rămâne după vizita la Growy?
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost numărul şi utilizarea aproape integrală a roboților, ci felul în care cunoașterea plantelor a fost integrată într-un sistem tehnologic. Lumina devine un instrument pentru modelarea caracteristicilor produsului, iar apa și nutrienții sunt administrați după necesitățile culturii. Chiar și stresul abiotic poate fi folosit controlat.
Agricultura urbană nu înseamnă numai grădini comunitare, acoperișuri verzi sau cultivarea legumelor în spații mici. Ea include perfect sisteme de producție sofisticate, integrate în infrastructura orașului. Vizita la Growy a fost o ocazie de a reflecta la felul în care asemenea soluții ar putea fi adaptate responsabil orașelor noastre.
Text și fotografii: Ioana Petrache |
Mai multe informații: www.growy.nl